Americanii fac în fiecare an cca 1,6 milioane de operații estetice (fără să includem aici și injecțiile cu Botox) și cheltuiesc pentru ele în jur de 11 miliarde $. Problema este că rezultatele nu sunt întotdeauna cele așteptate.

Operație estetică înseamnă orice intervenție chirurgicală menită să modeleze corpul uman, cu scopul de a-i îmbunătăți aspectul. Cele mai comune astfel de intervenții sunt rinoplastia, pentru modificarea formei sau mărimii nasului, și ritidectomia (facelift-ul), pentru întinderea pielii feței și eliminarea ridurilor.

Mai intra în categoria operațiilor estetice liposucția (îndepărtarea grăsimii), implanturile mamare, modificarea formei pleoapelor sau a urechilor (în special la bărbați), intervenții asupra organelor genitale și, mai nou, implantul de sprâncene (sunt în trend sprâncenele stufoase lansate de fotomodelul britanic Cara Delevingne).

Ceea ce pierd însă din vedere cei care apelează la operații estetice (91% sunt femei, 9% bărbați) este faptul ca acestea sunt totuși intervenții chirurgicale și, ca orice intervenție chirurgicală, presupun o doză deloc mică de risc.

O abdominoplastie, de exemplu, care presupune îndepărtarea grăsimii și a pielii lăsate de pe abdomen, nu diferă în principiu cu nimic de o operație pentru o boală a stomacului. Astfel, în cazul ambelor intervenții se realizează o anestezie generală – o procedură sensibilă care poate cauza o mulțime de probleme, inclusiv decesul, și despre care medicii spun că nu trebuie făcută decât dacă e absolut necesară – și, de asemenea, în cazul ambelor intervenții pot apărea infecții post-operatorii sau tot felul de complicații.

Este celebru în acest sens cazul fostei Miss Argentina 1994, Solange Magnano, decedată în 2009, la doar 38 de ani, în urma unui embolism pulmonar survenit în urma unei “banale” operații de gluteoplastie (modelarea posteriorului).

Efectele nedorite ale unei operații estetice

1. Rezultatul operației nu este cel așteptat
Vedem cu toții cum arată acum Donatella Versace sau Mickey Rourke și ne amintim, de asemenea, de Michael Jackson, artistul care în ultimii ani de viață avea o fizionomie de-a dreptul creepy.

Ideea este că organismul fiecărui om reacționează în mod diferit la intervențiile chirurgicale, chiar și la unele minore, iar acest mod de reacție nu ține de priceperea medicului și nu poate fi ținut întotdeauna sub control: se formează cicatrici inestetice, apar hematoame, sângerări, necrozări, ceea ce înseamnă că

țesuturile nu se refac cum trebuie, în special dacă beneficiarul e fumător și celulele corpului său nu sunt oxigenate suficient. În consecință, operația nu aduce nicio îmbunătățire estetică, ba chiar din contră.

2. Apar schimbări în alte zone ale corpului
Pacientul elimină grăsimea de pe abdomen sau de pe coapse și se trezește că ea începe să se depoziteze în zone unde înainte nu existau niciun fel de probleme – pe brațe, de exemplu. Sau, în urma unei injecții cu Botox care îi “îmblânzește” anumiți mușchi, descoperă ca alți mușchi ai feței devin mai activi și îi produc un rictus ciudat.

3. Partenerul nu manifestă înțelegere
O femeie care apelează la operații estetice, gândindu-se că astfel va deveni mai atractivă pentru partenerul ei, s-ar putea sa aibă o surpriză. E foarte posibil ca acestă să creadă că ea e interesată să atragă atenția altor bărbați, plus că el, partenerul, nu va fi foarte încântat nici de costurile ridicate ale procedurii (mărirea sânilor costă în jur de 5.000 de euro).

4. Se instalează depresia
O operație estetică nu este o joacă, implică o mare doză de stres fizic și psihic. Ca urmare poate surveni depresia, mai ales dacă pacienta se confruntă cu hematoame, cicatrici, sângerări sau vede că procesul de vindecare durează mult mai mult decât se așteptă.

Apoi, tot pe fond psihologic, ea poate dezvolta o afecțiune numită Body Dysmorphic Disorder (BDD), care constă într-o nemulțumire obsedantă față de felul cum arată diferite părți ale corpului ei. Se poate intra astfel într-un lanț de operații (după nas urmează pleoapele, apoi urechile, pomeții, buzele), pacienta având permanent impresia că “defectul” migrează în alte zone ale feței sau corpului.

5. Beneficiara operației estetice devine subiect de bârfă la locul de muncă
“Un look nou, mai tineresc, mă va ajuta să mă simt mai bine în pielea mea și să devin astfel mai atractivă, mai plăcută”, se gandește o persoană care apelează la o operație estetică. Colegii ei de serviciu nu se vor limita însă doar la acest scenariu: ei vor percepe schimbarea în cauză drept o acțiune de manipulare a șefilor (sunt bărbați, nu?), o acțiune menită să ducă la o promovare nemeritată. E logic, deci, că bârfele vor înflori și, dacă promovarea chiar se va produce, toți vor avea convingerea că acesta a fost scopul de la bun început.

6. Alți membri ai familiei devin interesați de operațiile estetice
Cum reactionează un copil, mai ales un adolescent, dacă vede că părinții lui apelează la operații estetice? Normal, va crede că aspectul fizic este extrem de important în viață și că orice mică imperfecțiune trebuie corectată.

O fată, de exemplu, dacă vede că mama și-a făcut o operație de mărire a sânilor, va privi spre propriii ei sâni și, dacă aceștia i se vor părea insuficient de atractivi, va apela și ea la operație de mărire. Nu e o exagerare: în 2015, în SUA, 8.204 de adolesente cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani au făcut o astfel de operație, iar alte 1.591 au optat pentru o intervenție de ridicare a sânilor.

În fine, rămânând tot la adolescenți, să mai spunem că există o categorie specială de tineri care apelează la operații estetice (invazive și stresante) dintr-un motiv greu de înțeles de un om normal: pentru a semăna cât mai mult cu idolul lor, de obicei o actriță, o vedetă pop-rock sau un sportiv celebru.

Tu ce părere ai despre operațiile estetice?