Cum ținem diabetul în frâu

Diabetul este o afecțiune caracterizată printr-un exces de zahăr care poate fi detectat prin analize biologice în sânge (glicemia) sau în urină (glicozurie). De reținut că, o persoană nu devine diabetică numai pentru că mănâncă alimente zaharoase.  Există, de fapt, o predispoziție ereditară pentru a face această boală. Trrebuie știut, de asemenea, că nu toți copiii care au părinții diabetici vor moșteni obligatoriu boala.

Câteva date despre glicemie

Glicemia reprezintă conținutul de glucoză din sânge (ca pe toate nutrimentele, sângele transportă glucoza până la celulele care o folosesc). În mod normal, glicemia trebuie să se situeze între 0,80 și 1 gram pe litru. Sub această valoare pot apărea tulburări precum transpirații abundente, crampe, senzații de foame, cu atât mai intense cu cât nivelul glicemiei este mai scăzut. Peste un anumit nivel, zahărul trece în urină, acesta fiind semnul unui anomalii de funcționare a organismului.

Când glicemia crește, pancreasul intră în acțiune secretând hormonul său principal, insulina, care are rolul de a aduce nivelul glicemiei la normal. După fiecare masă, glicemia crește, mai mult sau mai puțin, pentru a reveni ulterior la nivelul său normal. Glucidele cu absorție lentă antrenează o creștere lentă și progresivă a nivelului glicemiei, ceea ce face ca secreția de insulină să crească proporțional, cu diferențe mici față de normal.

În același timp, consumul de zaharuri rapide provoacă adesea o hiperglicemie cu o secreție destul de mare de insulină, ceea ce poate declanșa o reacție de hipoglicemie secundară. Este ceea ce se întâmplă atunci când luăm un mic dejun mai bogat în produse zaharoase și dulceață, decât în cafea, lapte și pâine.

Tulburarea funcțională și apariția diabetului

Fiecărui tip de diabet îi corespunde un regim adecvat. Este, de altfel, baza tratamentului afecțiunii diabetice, fie că este vorba de bolnavi care au o greutate excesivă (și care sunt cei mai numeroși).

Afecțiunea diabetică poate apărea în funcție de diferite circumstanțe:

• O persoană cu greutate normală poate face diabet dacă pancreasul său încetinește sau încetează secreția de insulină, moment în care nivelul zahărului în sânge va crește
• O persoană care prezintă un exces de greutate și la care insulina este puțin activă, poate face diabet. În acest caz, relația cauză-efect nu a fost stabilită (excesul de greutate poate duce la diabet sau invers)

În cea mai mare parte a cazurilor, o alimentație controlată din punct de vedere al cantității și calității rămâne un adjuvant indispensabil în tratamentul medical. Uneori este chiar unicul tratament.

Diabetul gras sau DNID (diabetul neinsulinodependent)

Cel mai adesea, acest tip de diabet este descoperit întâmplător, după un examen sanguin efectuat pentru o altă boală. Este diabetul cel mai frecvent, el afectează mai ales persoanele tinere, în jur de 40 de ani, cu o greutate excesivă. Alimentația este excesivă, pancreasul nu mai poate secreta insulină, ceea ce face ca nivelul glucozei în sânge să crească. Netratat, acest diabet duce la diabetul clasic. Prima măsură pe care cei care sunt depistați cu această formă de diabet trebuie să o ia este scăderea în greutate. Urmând un regim hipocaloric clasic, cu minimum 55 de grame de proteine pe zi și suprimând toate zaharurile cu absorție rapidă, diabetul se stabilizează. Medicamentele hipoglicemice sunt uneori recomandate, dar ele nu pot înlocui regimul care reprezintă, de altfel, tratamentul de bază. Dacă diabeticul prezintă o altă anomalie biologică, precum o creștere a nivelului de colesterol sau de acid uric, aceste anomalii vor fi tratate prin regimul lor specific asociat regimului hipocaloric.

Diabetul insulinodependent (DID)

Este afecțiunea metabolică tipică, caracterizată printr-o carență a secreției de insulină. Survine, adesea, la persoanele fără exces de greutate sau chiar slabe. Este forma clasică de diabet care implică nu numai urmarea unui regim hipocaloric, dar și un tratament pe bază de insulină pentru a corecta excesul de zahăr din sânge și a modera deficitul de sercreție al pancreasului. Regimul va depinde de modalitățile de administrare a insulinei. Supravegherea datelor biologice aduce informații foarte prețioase. Glicozuria (glucoza din urină) trebuie controlată de 3 ori pe zi. De asemenea, ciclul glicemic trebuie realizat de 4-6 ori pe zi de către bolnav. Mai precis, bolnavul înțeapă pulpa degetului pentru a obține o picătură de sânge care se pune pe o bandă de hârtie specială, a cărei culoare variză în funcție de concentrația de zahăr din sânge.

Aceste două metode permit adaptarea dozelor de insulină și reglarea aporturilor alimentare în funcție de valorile hipo sau hiperglicemice, de unde și rolul important al meselor. Singur, tratamentul medicamentos permite adapatarea la nevoile individului și nu va realiza niciodată o normalizare a secreției pancreatice, secreție care crește în timpul unei activități fizice și care scade noaptea, în timpul somnului. Actualmente, unui diabetic cu o greutate normală nu-i mai este recomandat un regim restrictiv hipocaloric, ci o alimentație diversificată, apropriindu-se cât mai mult posibil de cea obișnuită. De asemenea, îi este benefică o organizare strictă a meselor pe timpul zilei și mai ales consumul de glucide de absorbție lentă.

Diabeticul sfârșește prin a cunoaște alimentele regimului său de bază, el învață să dozeze cantitățile de amidon, de legume și fructe, așa cum i-a recomandat medicul. În general, un diabetic trebuie să ia trei mese pe zi, asociate cu una sau două gustări (luate cu 2 ore înainte de vârful de acțiune al insulinei)

Alimentele dietei unui diabetic

Ce se poate consuma fără restricție:

• Carnea slabă și fără grăsime, la cuptor sau la grătar
• Toate tipurile de pește
• Ouă, dar nu mai multe de 6 pe săptămână
• Brânză din lapte fermentat sau fiert (de ex. Camembert)
• Legume verzi fără amidon , morcovi, varză, spanac, fasole verde, praz, andive, salată, roșii (400-500 grame pe zi)

Ce se poate consuma cu moderație:

• Pâinea și derivații săi (cornuri, brioșe, covrigi) : 200 gr pe zi
• Cartofi, cereale, paste (300 gr pe zi)
• Fructe proaspete (300 gr pe zi)
• Unt, margarină vegetală și ulei (nu mai mult de 130 gr pe săptămână)

Alimente interzise:

• Zahărul sub toate formele de absorbție rapidă (dulciuri, ciocolată, dulceață, miere, băuturi răcoritoare, biscuiți și produse de patiserie)