Aromoterapia grăbește vindecarea dacă știi cum s-o aplici corect

Aromoterapia este ramura terapeuticii de inspirație naturistă, mai precis fitoterapeutică și, deși unii specialiști spun că aromoterapia urmărește ameliorarea sau vindecarea diverselor boli, pe calea aromelor și a parfumurilor, respectiv a unor produși volatili și odoranți, extrași din plante aromatice, produși care se prezintă sub forma unor esențe naturale sau a unor uleiuri volatile, alții afirmă că uleiurile esențiale naturale nu tratează boli și nu se utilizează conform unor rețete prestabilite sub formă de tratamente. La aromoterapie se apelează doar când omul simte nevoia, ocazional, să ajute fizicul și mai ales spiritul să treacă mai ușor și mai sigur prin starea de slăbiciune cauzată de boală

Cert este că uleiurile esențiale sunt produse naturale 100%, obținute din plante și reprezintă cu totul altceva decât uleiurile parfumate ce sunt obținute din ingrediente sintetice. Nu se poate face aromoterapie cu ajutorul uleiurilor parfumate întrucât acestea nu au calități terapeutice.

Iată câteva uleiuri esențiale din plante și efectele acestora: 

Uleiul de bergamotă: ușurează digestia, ajută în afecțiuni ale căilor urinare, poate fi utilizat ca adjuvant în tratarea acneei, dar numai diluat în produse speciale ce pot fi aplicate pe piele.
Uleiul de piper negru: ameliorează durerile musculare și stimulează circulația sângelui.
Uleiul de lămâie: are efect tonic, reconfortant, crește imunitatea organismului.
Uleiul de eucalipt și de mentă ajută în afecțiunile respiratorii, sinuzite, stări de gripă și răceală.
Uleiul de garofiță: are efect astringent, antiseptic și diuretic.
Uleiurile de iasomie, ylang-ylang, santal și trandafir au efect afrodisiac.
Uleiul de lavandă: are efect antiseptic, calmant și relaxant fiind indicat cu precădere în dureri de cap, migrene, depresii.
Uleiul din arborele de ceai verde are efect antibacterian, antifungic, antiviral, antiparazitar.

A apela la aromoterapie, indiferent de aroma pe care o alegem, înseamnă a ne elibera psihicul, a ne relaxa, a ne găsi echilibrul. Medicina și aromoterapia merg „mână în mână” , prima tratează, iar a doua doar grăbește momentul vindecării.  Se spune că aromoterapia ar fi recomandată pentru următoarele afecțiuni: alergiile, stresul, vânătăile, arsurile, diareea, durerile de ureche, sindromul premenstrual, energia, înțepăturile de insecte, relaxarea, digestia lentă, durerile de cap, menopauza, insomnia, greața, bronșita, răceala, gripa, sinuzita, luxațiile, plăgile, zona zoster, durerile musculare, artrita, nervozitatea, neliniștea și cicatricile.

Scurt istoric al aromoterapiei

Aromoterapia este una dintre cele mai vechi tehnici de vindecare pe care omul le-a cultivat de-a lungul timpului. Este atestată de săpături arheologice, care-i stabilesc originea încă din preistorie, scoțând la lumină recipiente cu ulei aromat sau vase de mici dimensiuni destinate arderii plantelor aromate. Folosirea uleiurilor esențiale este datată încă din jurul anului 4500 i.H., în Egipt, unde erau utilizate ca leacuri și parfumuri.
Pe lângă efectul lor terapeutic, aromele la egipteni au avut și rol spiritual, fiind puse în legatură cu religia. Astfel, fiecareia dintre multele lor zeități le era asociată sau atribuită câte o mireasmă.
Toate cunoștințele din antichitate au fost păstrate de medicii greci, romani și arabi în lucrări care au alimentat și influențat medicina timp de secole.

În Evul Mediu, în grădinile mănăstirilor se regăseau cultivate o mulțime de plante aromate, în același scop. Până în secolul al XVIII-lea, uleiurile volatile s-au utilizat pe scară largă în practica medicală. Dar odată cu sfârșitul secolului al XIX-lea, care a adus fabricarea de esențe sintetice, modalitate mai ieftină și mai puțin complicată decât cea a extragerii esențelor din plante, folosirea leacurilor naturale a cunoscut un mare declin.

În perioada modernă, aromoterapia s-a relansat datorită lucrărilor chimistului francez Rene-Maurice Gattefosse. El a redescoperit lumii moderne secretele aromoterapiei.
În 1937 publică prima carte de aromoterapie modernă care conține studii despre proprietățile antiseptice ale uleiurilor esențiale, incitat fiind la început de descoperirea proprietăților vindecatoare ale uleiului de levănțică. De atunci, în Franța, levanțica este cultivată din abundență.

Modalități de folosire a uleiurilor esențiale în prezent:

  • Prin inhalare
  • Prin vaporizare cu ajutorul lămpilor odorizante
  • Prin lumânări parfumate
  • Prin baie general
  • Prin baie parțială (de ex. doar pentru mâini)
  • Prin masaj
  • Prin comprese
  • Prin bețișoare parfumate
  • Prin parfumuri natural

Prețul aromoterapiei

Ședințe de aromoterapie se pot face în saloanele-spa sau în centre medicale specializate în medicina alternativă, dar totodată uleiurile esențiale pot fi folosite și acasă prin inhalare sau prin aplicare externă. Prețurile uleiurilor variază de la 35 de lei pentru o sticluță de 10 ml de esență de arbore de ceai, până la 160 lei pentru 1 ml de ulei de trandafir bulgăresc sau lemn de santal. 10 ml de ulei de mentă costă în jur de 54 lei, iar 5 ml de ulei de lavandă nu costa mai mult de 48 de lei. O ședință de masaj cu uleiuri naturale într-un salon spa specializat poate ajunge și la 200 de lei/ședință.

Distribuie articolul

BestKids.ro

Comenteză pe Facebook

Postează un comentariu