Pubertatea fetelor şi tainele ei

Pubertatea este perioada de viaţă în care se face tranziţia de la copilărie la maturitate, perioadă în care se petrec în organism modificări în sensul în care, la sfârşitul acesteia, individul devine apt pentru reproducere. De multe ori se pune semn de egalitate între pubertate şi adolescenţă – lucru greşit înţeles deoarece adolescenţa este o perioadă distinctă ce urmează pubertăţii în care creşterea se completează şi maturaţia se desăvârşeşte.

Vârsta la care pubertatea se instalează în mod fiziologic depinde foarte mult de la un individ la altul şi este condiţionată de numeroşi factori. Deocamdată vom face referire la factori ce influenţează pubertatea la fete:

  • factori genetici – deoarece există, spre exemplu, o corelaţie între vârsta primei menstruaţii ( menarhă) la fete şi aceea a   mamelor, pubertatea poate fi programată genetic
  • clima – nordicele au o pubertate mai tardivă
  • rasa –  la persoanele de culoare  pubertatea apare în jurul vârstei de 6 ani
  • geografici – prima menstruaţie întârzie să apară la fetiţele care trăiesc la altitudini înalte
  • starea de nutriţie – la fetele moderat obeze pubertatea apare mai devreme
  • factori sociali – o pubertate mai devreme instalată se întâlneşte la fetele de la oraş comparativ cu cele de la ţară
  • factori psihici – la fetele crescute la internat menstra apare mai târziu, acesta fiind un factor foarte important în dezvoltatea ulterioară a organismului, lucru de asemenea valabil la fetele crescute în familii dezorganizate, abuzate sau provenite dintr-un mediu familial obscur.

În raport cu perioada normală de instalare a pubertăţii, se poate vorbi despre pubertate precoce respectiv pubertate tardivă.

Cum ”recunoaştem pubertatea”

Trebuie reţinut de asemnea faptul că pubertatea la fete nu înseamnă doar apariţia primei menstruaţii ( menarhă) – procesul trebuie privit complex ca o ”criza pluriglandulară” ce interesează organismul în totalitate şi care, în evoluţia individului, reprezintă o fază de maturaţie spre faza adultă.

Mamele de fete aflate în preajma pubertăţii este bine să cunoască modificările prin care va trece organismul feţei, să discute cu aceasta şi să fie pregătită să întâmpine întrebări, nedumeriri şi eventualele frustrări din partea celei care de cele mai multe ori devine depăşită de situaţie şi nu înţelege ce i se întâmplă.

De fapt, la baza întregului proces stă un mecanism endocrinologic. Debutul modificărilor care duc la instalarea pubertăţii este marcat de maturizarea sistemului nervos central, care va trimite acum stimuli secretori către organele genitale ( ovare) aflate în perioada copilăriei în repaus. Secreţia diferiţilor hormoni sexuali explică în mare parte schimbările de aspect (fenotipice ) ce se petrec în această perioadă. Este timpul în care, sub aspectul acestor modificări hormonale, apar şi se dezvoltă caracterele sexuale secundare. Întrebarea multor părinţi este adesea: de unde ştim că fetiţa noastră a ajuns la pubertate?

Iată câteva din modificările fenotipice care apar în această perioadă:

  • alarha – dezvoltarea părului axial
  • telarha –  dezvoltarea sânului şi a glandelor mamare
  • pubarha – dezvoltarea părului pubian
  • menarha – apariţia primei menstruaţii.

Pe lângă apariţia acestor caractere sexuale începe acum o perioadă de creştere accelerată, la fete creşte circumferinţă bazinului, se modifică vocea. Toate acestea sunt uşor observabile de către cei din jur, însă există modificări fundamentale care se petrec în sfera genitală în această perioadă în sensul în care organismul se pregăteşte să devină apt pentru reproducere. Schimbările apărute în acest sens pot fi evaluate de către un medic ginecolog printr-un examen clinic de specialitate amănunţit: vulva şi vaginul se dezvoltă, fanta vulvară se orizontalizează, se dezvoltă nimfele şi clitorisul, pilozitatea labială devine mai abundentă şi apare pilozitate în regiuna pubiană, apar modificări de ph la nivelul vaginului (tendinţa la acidifiere datorată lizei glicogenului de către bacilii Doderlein) de floră bacteriană, uterul creşte în  volum până la dimensiunile normale ale unei femei adulte.

Menstruaţia nu înseamnă întotdeauna că fata poate deveni mamă

Menarha constituie pentru clinician momentul esenţial al pubertăţii, deoarece indică măturarea foliculilor ovarieni. La nivelul ovarului, sub aceeaşi influenţă hormonală încep să apară ovulaţiile (eliminarea unui ovul dintr-un folicul ovarian ajuns la maturitate ). La început acestea sunt sporadice sau lipsesc cu desavarsire – tocmai de aceea ideea conform căreia orice fată la care a apărut sângerarea menstruala poate concepe nu este tocmai justificată. Lipsa ovulaţiilor lunare regulate în perioada pubertală nu este considerată patologică şi nici nu semnifică un semn al unei viitoare sterilităţi.

Aceasta este schema pe care se desfăşoară, în limite largi individuale, pubertatea fiziologică la fete. Există situaţii în care pubertatea poate fi patologică, în care apar anomalii menstruale, ciclurile neregulate, pubertatea precoce sau tardivă.

Prima consultaţie la medicul ginecolog nu coincide neapărat cu un moment de după începerea vieţii sexuale. Există situaţii, unele dintre ele prezentate mai sus, în care consultul de specialitate poate evidenţia o patologie a pubertăţii ce necesită tratament şi atentă observare a clinicianului.

Este bine de ştiut existenţa unei supraspecialitati numite ginecologie infantilă şi specialişti în acest domeniu cărora va puteţi adresa la apariţia problemelor legate de pubertatea la fete. Există metode de examinare şi evaluare a stării de sănătate genitală, endocrinologică şi psihologică a femeii în devenire ce pot răspunde la multe din nedumeririle pacientelor şi părinţilor acestora.

Pentru discuţii detaliate despre pubertate şi nu numai va aşteptăm pe forum-ul nostru să împărtăşim experienţe şi idei noi,

Dr. Cristina Constantinescu, specializare obstetrică-ginecologie

Distribuie articolul

BestKids.ro

Comenteză pe Facebook

Postează un comentariu