Probioticele – ce sunt şi la ce folosesc

Medicamentele probiotice au devenit aproape ”o modă” a ultimilor ani. Ce sunt ele, ce rol au şi când ne sunt necesare citiţi mai jos.

Probioticele sunt mixturi de germeni microbieni benefici organismului uman, mai ales tubului digestiv. Acestea facilitează digestia în perioadele de schimbări alimentare – un exemplu fiind trecerea de la dieta de vară la cea de iarnă, mai uscată, mai săracă în fibre dar mai concentrată în grăsimi, zaharuri rafinate sau proteine.

Probioticele, protectoare şi antibiotice

Microbii ce populează probioticele au o acţiune protectoare şi antibiotică directă faţă de alţi germeni patogeni sau menţin sub control populaţiile de microorganisme cu potenţial patogen, cum ar fi ciupercile Candida albicans.

Tratamentul cu probiotice acţionează în primul rând în vederea refacerii florei normale a tubului digestiv, adică popularea acestuia cu ”microbi buni”. Probioticele sunt folosite mai ales după tratamentele cu antibiotice, despre care se spune că ”atacă” flora microbiană intestinală. De asemenea, ele pot restabili echilibrul microbian, de exemplu în sindroamele de suprapopulare bacteriană intestinală ce se manifestă prin diaree, balonare, borborisme, flatulenţă (gaze) şi crampe abdominale.

Despre tratamentul cu probiotice nu s-au efectuat până în prezent studii clare. De cele de mai multe ori, probioticele sunt recomandate, în cure complexe sau prelungite, în cazul apariţiei candidozei – mai ales a celei digestive – al sindroamelor diareice cronice sau ale celor de maldigestie. În anumite stări, precum convalescenţa, astenia, stresul şi surmenajul, virozele respiratorii sau enterovirozele, tratamentul cu probiotice este, de asemenea, recomandat.

Medicamentele probiotice se găsesc sub formă de capsule cu înveliş gastro-reistente, siropuri cu gust ameliorat pentru o înghiţire facilă mai ales de către copii, sau pulbere care se dizolvă în apă călduţă în care se ţin 3-5 minute pentru a activa sursele microbiene latente. În general, preparatele sunt acoperite de polizaharide care protejează încărcătura microbiană de acţiunea sucului gastric. Acestea sunt zaharuri neabsorbabile care, pe lângă rolul de protecţie, îndeplinesc şi rolul de substrat nutritiv pentru germenii ingeraţi. Deoarece nu se absorb, aceste zaharuri nu reprezintă un pericol pentru persoanele diabetice, iar metabolizarea lor este strict localizată în lumenul intestinal.

De multe ori, în mod adjuvant, preparatele pre/probiotice conţin şi polivitamine (B1, B5, B6, B12, PP, A, D), minerale şi oligoelemente (seleniu, mangan, zinc, cupru) şi extracte naturale de fructe seci (castane, migdale, ulei de palmier) sau de propolis.

Probioticele au efecte benefice în anumite afecţiuni, de exemplu sindromul de intestin iritabil, constipaţie. În afara situaţiilor deja menţionate, probioticele sunt preparate intens utilizate în tulburările funcţionale digestive, mai ales cele care ţin de intestinul subţire şi cel gros: balonare, diaree, sindroame durerose cronice abdominale funcţionale, patologice frecventă în contextul vieţii cotidiene desfăşurată în ritm tot mai alert, improprie unei bune digestii.

Fără contraindicaţii

Nu extistă contraindicaţii absolute sau efecte adverse în cazul administrării probioticelor. Totuşi, trebuie menţionat că efectele secundare de tip alergic, de la erupţii cutanate la alergii respiratorii cu bronhospasm sau reacţii majore de anafilaxie cu şoc, angioedem sunt posibile la orice preparat medicamentos.

Durata tratamentului cu probiotice nu este standardizată, existând scheme în timpul sau imediat după un tratamentantibiotic, cicluri de câte 10 zile lunar, sau în perioadele de astenie.