Masa de Paşte. Doctor Menci ne învaţă să mâncăm corect ca să nu ne îmbolnăvim

Românii sunt tradiţionalişti, iar asta se simte mai ales la Paşte şi la Crăciun, când, chiar şi cu preţul unor eforturi financiare mari, de pe mese nu le lipsesc produsele specifice. Mulţi dintre noi greşim însă şi, în loc să facem din sărbătoare o bucurie, ajungem să ne-o petrecem în mare parte în camera de gardă a spitalelor sau răscoliţi de indigestii şi diferite dureri.

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului pentru Cercetări Alimentare, explică pentru cititorii DoctorAS e cum trebuie să decurgă masa de Paşte, astfel încât să nu avem probleme. Sfaturile sunt valabile, desigur, pentru toţi cei care, din motive de sănătate, nu sunt supuşi restricţiilor alimentare.

Reguli simple

 Moderaţie este cuvântul-lege pentru masa tradiţională de Paşte, chiar dacă am postit, chiar dacă nu, spune Gheorghe Mencinicopschi. Acesta subliniază că alimentele trebuie introduse treptat, nu toate odată.

”Este bine să se mănânce un singur aliment concentrat la o masă”, spune profesorul, lămurind că ”orice nu este fruct sau legumă este aliment concentrat”. Astfel, friptura trebuie mâncată separat, drobul separat, sarmalele la fel, nefiind recomandat amestecul de friptură cu ouă, al cărnii de miel cu cartofii şi consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă. 

Pas cu pas

”Cel mai bine este ca masa de Paşte să înceapă dimineaţa, nu la 12.00 noaptea, după Slujba de Înviere, cum văd că se obişnuieşte tot mai des. Dar, pentru că românul nu este obişnuit să mânânce dimineaţa, masa de prânz rămâne cea mai importantă. Putem începe cu o friptură de miel, precedată de o salată de crudităţi. După o jumătate de oră putem să ne cinstim cu un aperitiv, o tărie mică, dar nu mai mult de 50 de ml, după care putem mânca friptura însoţită dar nu cu o garnitură  de amidonoase – cartofi, mămăligă, orez, pâine – , ci cu o garnitură de legume făcute la grătar. După toate acestea putem mânca o felie de ananas crud, nu din conservă, pentru că acesta are enzime şi digeră”, ne sfătuieşte profesorul Mencinicopschi.

Desigur, este bine să avem în preajmă, preventiv, acele preparate enzimatice care ajută bila să dreneze, prevenind astfel suprasolicitarea ei şi a ficatului.

Pauzele dintre felurile de mâncare sunt esenţiale pentru a evita senzaţia de suprasaturaţie sau chiar indigestia. Este bine ca între o ciorbă de miel şi o friptură să treacă cel puţin o jumătate de oră, o oră, timp în care să încercăm chiar să ne plimbăm, să respirăm aer curat. 

”Nu fumaţi după masă!”, avertizează profesorul Mencinicopschi, pentru că, spune el, ”fumatul încetineşte digestia”. Tot nerecomandat este consumul de fructe imediat după ce am mâncat felul principal, dar sunt binevenite la o jumătate de oră distanţă. După aceeaşi regulă pot fi consumate cozonacul, pasca sau celelalte dulciuri, ne mai  spune specialistul.

Alt sfat demn de ţinut minte este cel legat de consumul de alcool în timpul mesei de Paşte. ”Este bine ca bucatele să nu fie stropite prea mult cu alcool, mai ales dacă aţi ţinut post”, spune Gheorghe Mencinicopschi. În cazul în care depăşiţi măsura, vă puteţi alege, pe lângă o beţie şi mahmureala de a doua zi, cu probleme medicale de la cele mai frecvente şi uşor tratabile precum indigestiile şi dislepsiile, până la pancreatită. ”Alcoolul şi cu mâncarea grasă, după un post, aproape că îţi asigură pancreatita, mai ales dacă ai o oarecare predispoziţie. În prezenţa alcoolului se produce o precipitare a proteinelor pe canaliculele pancreasului, unde se autodigeră. Se înfundă canaliculele pancreasului exocrin – care secretă amilaze şi lipaze – iar situaţia este deosebit de gravă, determinând astfel apariţia pancreatitei acute”.

Precaute trebuie să fie şi persoanele cu hiperglicemie care consumă carne de miel, deoarece, în cazul în care aceasta nu este corect preparată sau mielul a fost prea mic, prin urmare carnea bogată în colagen, se pot alege cu crize de gută. 

Copiii şi carnea de miel

Despre carnea de miel se ştie că, în afară de faptul că nu este agreată de toată lumea, nu este nici foarte sănătoasă, deşi nutriţioniştii spun că este de preferat cărnii de porc. Celor care doresc să ştie care este vârsta optimă la care pot introduce în alimentaţia copilului carnea de miel, profesorul Mencinicopschi le spune că optimă în acest sens este vârsta de 5-6 ani.

”Important este ca mielul să nu fie mai mic de 10 kilograme pentru că, în acest caz, carnea conţine colagen şi cade chiar ca bolovanul. De asemenea, foarte important este să pregătim corect carnea de miel – să nu fie prăjită, ci preparată la cuptor, eventual marinată în prealabil”.

Introducerea mielului în alimentaţia copilului trebuie făcută cu precauţie şi, în niciun caz brusc, în ziua de Paşte, când pot să apară tot felul de surprize neplăcute, dacă meniul abundă în astfel de preparate. ”Ca la orice diversificare a meniului, şi în acest caz se poate încerca cu o cantitate mică de carne de miel preparată corect şi se urmăresc efectele şi reacţiile copilului”, mai spune specialistul.