Totul despre alergiile de primăvară

Alergiile sunt printre cele mai frecvente afecțiuni. În Statele Unite peste 50 de milioane de americani sunt afectați, iar boala este pe locul 5 în rândul celor mai des întâlnite afecțiuni.  În Europarinita alergică afectează între 17 şi 28 la sută din populaţie, adică un sfert dintre europeni au această maladie.

În România, între 20 şi 24 la sută din populaţie suferă de rinită alergică, dar diagnosticul este pus la mai puţin de 4-6 la sută și doar puțini dintre medici ştiu să pună diagnosticul și trateze corect această afecţiune, situaţie similară şi în alte ţări europene.

Termenul „alergie” indică o reacție imună anormală. Condițiile alergice au un impact semnificativ asupra sănătății iar implicarea mecanismelor alergice, în  tulburări din sfera  ORL   pulmonare și dermatologice nu sunt încă pe deplin înțelese.

Principale semne care indică o alergie sunt la nivelul:

  •  Pielii: iritație, roșeață, mâncărime, apariția de vezicule, cruste, erupții cutanate, urticarie, edem;
  •  Plămânilor: respirație șuierătoare, senzație de constricție, tuse, dificultăți de respirație;
  •  Capului: edem la nivelul feței si gâtului, pleoape, buze, limba, răgușeală, dureri de cap;
  •  Nasului: rinită  alergică cu nas înfundat, rinoree seroasă, strănut;
  •  Ochilor: conjunctivită, senzație de mâncărime locală, edeme palpebrale, secreții apoase;
  •  Digestiv: durere, greață, vărsături, diaree sanguinolentă;

Aceste semne sunt consecința acțiunii sistemului imunitar, care eliberează anticorpii de tip imunoglobuline E sau anticorpi IgE și care produc substanțe chimice și hormoni (mediatori).

Dacă acești mediatori sunt eliberați brusc și extins, poate să apară anafilaxia sau șocul anafilactic, care pune viața în pericol. Șocul  înseamnă că organele corpului nu primesc suficient sânge din cauza tensiunii arteriale periculos de scăzute. Persoana în stare de șoc poate fi palidă sau din contra foarte roșie la față, transpirată, confuz, anxios sau  inconștientă, având respirație dificilă sau zgomotoasă sau poate fi în imposibilitatea de a respira. Dacă scăderea tensiunii arteriale este bruscă și drastică sub acțiunea mediatorilor, aceasta poate provoca pierderea cunoștinței, chiar stop cardiac și moarte.

Orice alergen poate declanșa  o reacție alergică, dar cei mai frecvenți factori precipitanți posibili sunt:

  • medicamente: peniciline, cefalosporine, diuretice, acid acetilsalicilic, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), ioduri, bromuri, chinidină, clorochină, vancomicină, izoniazida, medicamente antiepileptice și alți agenți;
  • substanțe de radiocontrast:  administrate intravenos;
  • paraziți: ameobiază, ascaridiaza, trichineloza, malarie;
  • alimente: scoici, pește, ouă, brânză, ciocolată, nuci, fructe de pădure, roșii;
  • parfumuri: vopsele de păr, detergenți, loțiuni, creme sau haine;
  • factorii de mediu: praf, mucegai, produse chimice sau plante;
  • sarcina: apare în ultimul trimestru și, de obicei, se remite spontan la scurt timp după naștere;
  • nichel: bijuterii, nasturi de blugi;
  • latex: mănuși, benzi elastice, produse chimice industriale și lac de unghii;
  • soarele sau expunerea la frig;
  • exerciții fizice;
  • biologici – veninuri (înțepătură de albină sau mușcătură de șarpe ), sânge sau produse din sânge;
  • conservanți:  metabisulfit, glutamat monosodic.

 Manifestările alergiei pot varia de la boli cronice cum ar fi astmul alergic sau  rinita alergică și până la anafilaxie, produsă de venin sau medicamente.

Urticaria – semnul  cutanat cel mai frecvent al unei reacții alergice – este caracterizată de apariția unor papule eritematoase (pete roșii, în relief)  care sunt de obicei circulare, dar pot avea și diferite alte forme, intens pruriginoase. Sunt, adesea, separate de piele normală, dar pot fuziona pentru a forma rapid zone mari eritematoase, calde, care se albesc la vitropresiune (devin albe la apăsare). Durează mai puțin de 24 de ore și sunt adesea migratoare, fără a lăsa anomalii reziduale ale pielii.

Alergiile alimentare sunt reacții adverse mediate imunologic la produsele alimentare. Orice proteină din  alimente poate declanșa o reacție alergică și au fost documentate reacții alergice la un număr mare de produse alimentare. Ouă, lapte, arahide, soia, pește, crustacee, nuci sau grâu sunt alimentele cele mai des implicate.

Controversat este rolul jucat de alergiile alimentare în patogeneza dermatitei atopice . Studiile arată că printre pacienții cu dermatită atopică cronică moderată, 35-40% au IgE-crescute pentru alergeni alimentari și că evitarea profilactică a anumitor alimente (de exemplu, lapte de vacă, ouă, alune), ajută la întârzierea debutului de dermatită atopică.

Atenție la alergiile încrucișate:

• Ouă și carne de pui (<5% dintre pacienți au ambele alergii);

• Laptele de vacă și carne de vită (10% din pacienții cu alergie la lapte au reacționa si la carne de vită);

• Laptele de vacă și lapte de capră (> 90% alergici la laptele de vacă, pot să reacționeze la laptele de capră/de oaie);

• Pește (> 50% alergic la orice pește sunt reactive la toate tipurile);

• Arahide și alte leguminoase (<10% din persoanele cu o alergie la arahide  pot reacționa la alte leguminoase);

• Soia și alte leguminoase (<5% din persoanele cu o alergie de soia reacționa la alte leguminoase);

• Boabe de grâu (25% din persoanele cu o alergie la grâu pot reacționa reacționa la secară și orz);

• Fructe nucifere (> 50% cu o alergie la un nuci reacționează și la alte fructe de acest fel).

În general, cei mai mulți copii și tineri reușesc să devină clinic toleranți față de hipersensibilitatea lor alimentară,   până  la vârsta școlară „depășesc” alergia la lapte, ouă, soia și grâu, iar acest proces de desensibilizare continuă și în anii adolescenței. Alergiile la arahide, nuci, pește, moluște și crustacee sunt mai persistente.

Alergie la latex

Simptomele pot fi oricare dintre cele menționate anterior. Sursa de expunere la latex poate fi evidentă sau ocultă. Persoanele fizice pot fi expuse la latex prin piele, mucoasa digestivă sau a căilor respiratorii.

Surse comune de expunere latex includ, dar nu sunt limitate la următoarele: mănuși (de uz casnic, chirurgicale), manșete pentru măsurarea tensiunii arteriale stetoscoape, catetere intravenoase, pistoane seringă, electrozi, ochelari de protecție, tubulatură aparat de ventilație mecanică, tălpi pentru încălțăminte, elastice,  prezervativele diafragme, suzete, biberoane, radiere, mouse pad-uri de calculator etc.

În prezent nu sunt terapii curative pentru alergiile  alimentare. Singurul tratament dovedit este eliminarea strictă a alergenilor alimentari implicați.

Simptomele alergiei se tratează în funcție de nivelul la care apar. Cele mai multe cazuri de urticarie acută simplă pot fi tratate cu medicamente antihistaminice H1 (antialergice). În cazurile de urticarie severă sau persistentă, antihistaminice H2 (ranitidina) pot fi adăugate pentru efectul pe același tip de receptor. Pentru rinita alergică se folosesc medicamente administrate local ca decongestionante nazale și preparate steroidiene.

Doctor Cornelia Dogaru

Distribuie articolul

BestKids.ro

Comenteză pe Facebook

Postează un comentariu